Anastasie Obregia (1864-1937) – chimist, profesor universitar român, fondator al şcolii ieşene de chimie organică.
S-a născut la Iaşi. Studiile liceale le face la Liceul Naţional. După încheierea acestora, pleacă la Zürich, pentru a studia ingineria. În 1891, susţine lucrarea de doctorat, cu titlul Asupra acţiunii cianurii de potasiu asupra cetonelor monohalogenate, în care aduce contribuţii originale asupra sintezei anumitor compuşi heterociclici. Întors de la studii, în 1892, ocupă catedra de chimie organică, creată prin scindarea catedrei de chimie a profesorului Petru Poni. În 1903, introduce cursul de Tehnologia petrolului, iar în 1906 un curs de Chimie tehnologică.
Profesorul Obregia a studiat numeroase probleme de chimie organică, din diferite domenii, incluzând stereoizomeria, sinteza coloranţilor şi chimia tehnologică. A dezvoltat o teorie asupra încatenării atomilor, bazată pe variabilitatea afinităţii cu care diferite elemente se unesc într-o moleculă, şi a imaginat o serie de noi aparate şi ustensile de laborator. În 1897, odată cu mutarea Universităţii în noua clădire, organizează un laborator nou, modern echipat.
