Al patrulea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Iustin Moisescu, s-a născut la 5 martie 1910, în satul Cândeşti, comuna Albeşti, judeţul Argeş (fost Muscel).

Studii: Şcoala primară (1918-1921) Liceul „Dinicu Golescu” din Câmpulung-Muscel şi Seminarul „Patriarhul Miron” de la Mănăstirea Negru Vodă (şef de promoţie în 1930). Bursă de studii la Facultatea de Teologie a Universităţii din Atena (1930-1934) şi la Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Strasbourg-Franţa (1934-1936). La Atena în anul 1937 susţine teza de doctorat cu numele: Evagrie din Pont. Viaţa, scrierile şi învăţătura. Profesor de limba latină la Seminarul „Nifon Mitropolitul” în 1938-1939 şi apoi profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie din Varşovia.

În toamna anului 1940 a fost invitat pentru a ocupa postul de profesor la Catedra de Exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuţi şi apoi la Suceava din cadrul Universităţii din Iaşi, până în anul 1946 când va fi transferat la Facultatea de Teologie a Universităţii din Bucureşti. Aici devine profesor titular în 1949 la Catedra de Studiul Noului Testament, unde activează până în anul 1956.

La 26 februarie 1956, profesorul de teologie Iustin Moisescu a fost ales Mitropolit al Transilvaniei, după ce la 23 februarie fusese hirotonit diacon de Teoctist Botoşăneanul şi preot la 24 februarie de Episcopul Antim Nica. Păstorirea la Sibiu a fost de scurtă durată (10 luni), pentru că Mitropolitul Iustin a fost ales (10 ianuarie 1957) şi înscăunat (13 ianuarie) ca Mitropolit al Moldovei la Iaşi.

A slujit Biserica din Mitropolia Moldovei şi Sucevei 20 de ani, după care a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind înscăunat la 19 iunie 1977. A păstorit şi Biserica Ortodoxă din România până în anul 1986.

Între lucrările sale de seamă amintim: „Evagrie din Pont. Viaţa, scrierile şi învăţătura sa” (teza de doctorat scrisă în limba neogreacă), Atena, 1937, 156 p.; „Sfânta Scriptură şi interpretarea ei în opera Sfântului Ioan Hrisostom”, Cernăuţi, 1942, 120 p.; Activitatea Sf. Apostol Pavel în Atena”, Iaşi, 1946, 228 p.; „Ierarhia bisericească în epoca apostolică”, Craiova, 1955, 80 p.; „Originalitatea parabolelor Mântuitorului”, Râmnicu Vâlcea, 1945, 50 p.; „Simbolica lui Hristu Andrutsos”, Craiova, 1955, traducere din greceşte, 350 p.; „Monumente istorice din Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, Iaşi, 1974, 451 p.; „Psaltirea în versuri a Mitropolitului Dosoftei”, ediţie critică de N.A. Ursu, Iaşi, 1977.


    1. Reprezentări externe


A fost delegat de Sf. Sinod să reprezinte Biserica Ortodoxă Română în vizitele făcute altor Biserici: Anglia (1958), Biserica Luterană din Danemarca (1971), Patriarhia Ecumenică (1974) şi a făcut parte din câteva delegaţii sinodale conduse de patriarhul Iustinian. Ca membrul în Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor (1961-1977), a participat la Adunările Generale de la New Delhi (1961), Uppsala (1968) şi Nairobi (1975) şi la sesiunile anuale ale Comitetului Central la Paris (1962), Geneva (1966, 1973 şi 1976), Heraklion-Creta (1967), Canterbury (1969), Addis-Abeba (1971), Utrecht (1972), Berlin (1974) ş.a. A făcut parte din prezidiul Conferinţei Bisericilor Europene şi din Comitetul Consultativ. A condus delegaţiile Biserii Ortodoxe Române la Conferinţele panortodoxe de la Rodos (1961, 1963, 1964), Chambesy (1968), la prima Conferinţă pregătitoare a Sfântului şi Marelui Sinod panortodox (Chambésy 1971).

(vezi: Preot Prof.univ.Dr. Mircea Păcurariu, Dicţionarul Teologilor Români, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996; Alegerea, învestitura şi instalarea Înalt Prea Sfinţitului Iustin, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, în „MMS”, anul XXXIII, nr 1-2, 1957, p.58-59; Patriarhul Iustin, Opera integrală 1, Ierarhia bisericească în epoca apostolică, Editura Anastasia, Bucureşti, 2002).


 

Lect.dr.pr. Ilie Melniciuc-Puică