Nicolae Dascovici

Nicolae Daşcovici (13 februarie 1888, Calafat – 22 februarie 1969, Bucureşti) – jurist, profesor universitar, diplomat român

Studii secundare la Liceul „Gh. Lazăr” din Bucureşti şi la Liceul „Massim” din Brăila. Licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1912). Doctor în drept al Universităţii din Paris cu o teză despre La question du Bosphore et des Dardanelles (1915). Secretar general al Ministerului Educaţiei Naţionale (1938-1939). Membru al delegaţiei României la O.N.U. Profesor agregat (1923-1926) şi profesor titular (1926-1946) la catedra de Drept internaţional a Universităţii din Iaşi.

Publicaţiile sale au în vedere principalele probleme ale politicii internaţionale din perioada interbelică: Principiul naţionalităţilor şi Societatea Naţiunilor (1922), Dunărea noastră, O scurtă expunere până la zi a probleme dunărene, însoţită de textul Statutului de la Paris din 1921 (1927), Interesele şi drepturile României în texte de drept internaţional public (1936), Marea noastră sau regimul strâmtorilor (1937), Materii prime, colonii şi revizionism paşnic (1938), Libertatea navigaţiei în Mediterana şi interesele noastre naţionale (1938). Autor al unor cursuri universitare de drept internaţional public (1931, 1934 şi 1935) în care s-a preocupat de problemele păcii şi dezarmării, ale neutralităţii şi de aspectele legate de legile şi obiceiurile războiului. A editat şi comentat texte şi tratate de drept internaţional public: Politica internaţională în documente (1938), Dreptul războiului şi neutralitatea. Colecţia textelor convenţionale, însoţită de un studiu introductiv şi două referate din 1938 despre regulile neutralităţii (1941). Autor al unor lucrări despre organizaţiile internaţionale înfiinţate în perioada postbelică: Carta Naţiunilor Unite şi Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie (1957), O.N.U. Organizare şi funcţionare (în colaborare, 1962). Redactor la „Tribuna Dobrogei” şi director al ziarelor „Dacia” şi „Argus”. Corespondent al ziarelor „Il Resto del Carlino” (Bolognia) şi „Messager Polonais” (Varşovia).

Membru al mai multor societăţi ştiinţifice româneşti şi internaţionale: Institutul Social Român, Liga Navală Română, The Econometric Society (Colorado Springs), The Royal Economic Society (Londra), Office permanent de documentation juridique internationale (Haga). Membru corespondent al Academiei Române (1 iunie 1948). Decorat cu Steaua României cu spade şi Crucea de Război cu bareta „Mărăşeşti”.