Mihai David (n. 21 mai 1886, Negreşti-Vaslui – d. 26 iunie 1954, Iaşi) - geolog, geograf, fost rector şi ctitor al geografiei moderne la Universitatea din Iaşi.
După terminarea şcolii primare în localitatea natală, a devenit bursier al Liceului Internat din Iaşi, pe care l-a absolvit, ca şef de promoţie, în anul 1906. Licenţiat al Facultăţii de Ştiinţe, secţia de Ştiinţe Naturale, în 1910 devine profesor la liceul pe care îl absolvise. Încadrat asistent la Catedra de Geologie şi Paleontologie de la Universiteatea din Iaşi (1912), în 1914 devine suplinitor al acestei catedre şi, în 1919, ia doctoratul în geologie cu o teză asupra Podişului Central Moldovenesc. În 1920 devine suplinitor şi, în 1922, titular al Catedrei de Geografie. A organizat Secţia de Geografie, cu un Laborator de Geografie, cu bibliotecă de specialitate, a introdus doctoratul în Geografie la Universitatea din Iaşi şi a înfiinţat o publicaţie de specialitate, dezvoltând o şcoală geografică distinctă. A predat cursuri de geografie, geologie şi agrogeologie (ca suplinitor al Catedrei de Geologie şi Paleontologie în repetate perioade) şi a efectuat studii geomorfologice în diverse regiuni ale ţării. După pensionarea forţată, a condus studii geotehnice asupra teritoriului oraşului Iaşi.
În 1935 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar din ianuarie 1941 şi până în octombrie 1944, a fost rector al Universităţii din Iaşi. În 1944 devine membru permanent al Institutului de Cercetări Geografice al României, fiind unul din membrii fondatori al acestuia. A decedat subit la 26 iunie 1954.
