Alexandru D. Xenopol

I. Născut pe 24 martie 1847, Iaşi – decedat la 27 februarie 1920, Bucureşti. Studii secundare la Iaşi şi universitare (filosofie, drept şi istorie) la Berlin şi Giessen. Doctor în Drept şi în Filosofie (ambele titluri obţinute în acelaşi an, 1871, cel dintâi la Universitatea din Berlin, cel de-al doilea la Universitatea din Giessen). În 1872 a devenit prim-procuror al Tribunalului din Iaşi. În 1878 a obţinut, prin concurs, Catedra de Istorie a Românilor la Universitatea din Iaşi. În 1883 a renunţat la magistratură, iar în 1891 a obţinut, tot prin concurs, şi Catedra de Istorie Universală de la Universitatea ieşeană. Membru titular al Academiei Române (din 1893). Rector al Universităţii din Iaşi (1898-1901). Membru de onoare al Societăţii de Arheologie din Bruxelles (din 1900), al Societăţii Academice din Cernăuţi (din 1901). Membru al Institutului Internaţional de Sociologie (din 1903). Membru titular al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice din Paris (din 1914). Vicepreşedinte al Societăţii de Sociologie din Paris (din 1916).

II. Cercetări şi preocupări cu rezultate deosebite în mai multe domenii – istorie, filosofie, economie, ştiinţe juridice, pedagogie, sociologie. A fundamentat şi a promovat teoria „seriilor istorice”. Autor al unor lucrări istorice de sinteză de mare impact în epocă, precum şi al unor lucrări de filosife a istoriei ce au primit o recunoaştere mondială. Director al revistei „Arhiva”, ce a apărut la Iaşi, în perioada 1889-1916. Primul istoric român ce a ţinut lecţii la Sorbona şi la Collège de France.

III. – Baza geografică a istoriei românilor, în „Convorbiri literare”, VIII, nr. 9, 1875, p. 359-367.

– Teoria lui Rösler. Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană, Iaşi, 1884.

– Istoria Românilor din Dacia Traiană, 6 vol., Iaşi, 1888-1893.

– Magyars et Roumains devant l’histoire. Rèponse à M. de Bertha, Paris, 1900.

– Românii şi ungurii, în „Arhiva”, XXV, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1914, p. 1-19.

– Études historiques sur le peuple roumain, Jassy, 1887.

– Les principes fondamentaux de l’histoire, Paris, 1899

– Les sciences naturelles et l’histoire, în „Revue philosophique de France et de l’étranger”, XXV, t. 50, nr. 10, Paris, 1900, p. 374-387.

- La théorie de l’histoire, Paris, 1908.

– Nicolae Kretzulescu, viaţa şi faptele lui, 1812-1900, Bucureşti, 1915.