Ioan Mihalcescu

Profesorul Ioan Mihălcescu (1874-1948)


Născut la 24 aprilie 1874, într-o familie de preot, tânărul Ioan a urmat primele patru clase la şcoala din Pătârlagele (1881-1885), două clase la un liceu din Buzău (1885-1887), după care s-a înscris la Seminarul Teologic din acelaşi oraş, unde a continuat cursul inferior (1887-1891). Cursul superior îl absolvă la Seminarul Central din Bucureşti (1891-1895). Între anii 1895-1899, a urmat teologia în cadrul Facultăţii din Bucureşti, după care şi-a continuat studiile în vederea obţinerii doctoratului în Germania, la Berlin şi Leipzig (1901-1903).

După terminarea studiilor, Mihălcescu a ocupat, prin concurs, postul de profesor agregat la Catedra de Teologie Dogmatică şi Simbolică a Facultăţii de Teologie din Bucureşti, din 1908 devenind titular (până în 1939). Precizăm că anterior Mihălcescu a mai activat ca preparator de limbă de greacă la Seminarul Central (1894-1900) şi secretar al Facultăţii de Teologie (1900-1901).

După căsătorie, a fost hirotonit preot pe seama parohiei Amza din Bucureşti (1923). A deţinut şi funcţia de decan al Facultăţii de Teologie din Bucureşti (1927-1929, 1933-1936) şi al celei din Chişinău (1926-1927). În urma morţii soţiei sale (în 1935), a fost ales arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, cu titlul de “Târgovişteanul”. După ce a condus, ca locotenent, episcopia Râmnicului (1938-1939) şi Mitropolia Olteniei (1939), a fost ales mitropolit al Moldovei (1939) pe care a păstorit-o până în 1947, când, sub presiunea autorităţilor comuniste, şi-a dat demisia, retrăgându-se la Mânăstirea Agapia, mutându-se la Domnul în 5 aprilie 1948.

Opera sa conţine aproximativ 540 de titluri: tratate de teologie dogmatică, simbolică, apologetică, istoria dogmelor, filosofia religiei sau teologie fundamentală, manuale de religie, cărţi de educaţie religioasă şi morală, traduceri din Sfinţii Părinţi, traducerea Noului Testament. Opera sa publicată cuprinde peste 15.000 pagini, iar cea în manuscris aproximativ 150.000 pagini. Din mulţimea operelor sale amintim: Sinodul al III-lea ecumenic ţinut la Efes, Compendiu de Teologie simbolică, Expunerea şi critica filosofiei religioase a lui Sabatier (în germană), Mărturisile de credinţă şi cele mai importante mărturii de credinţă ale Bisericii greci-orientale (în germană), Curs de Teologie Fundamentală, Bhagavad-Gita. Pentru opera teologică, Mihălcescu a fost numit de contemporani “apostol al teologiei româneşti”.

 

Conf.univ.dr.pr. Ion Vicovan